Cercul Militar Național - Monografie - page 61

60
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
Iliescu) au propus amânarea lucrărilor în așteptarea
unor momente mai favorabile. O pledoarie înflăcărată
pentru continuarea eforturilor în vederea construcţiei
palatului a aparţinut maiorului Dimitrie Lambru, care
nu împărtășea opiniile exprimate de unii colegi, ide-
ea sa fiind că problema nu trebuia văzută numai din
punct de vedere financiar, ci și moral. Maiorul Lam-
bru aprecia că „se vor găsi toţi banii trebuincioși și de
aceea ar fi prea mult pentru noi să renunţăm la ocazia
de azi și să așteptăm cinci ani. Nu trebui să renunţăm
acum după ce s-au gătit planurile, am făcut cheltuieli,
iar peste cinci ani poate vom avea pretenţii și mai mari.
[…] Generaţiile viitoare ne vor binecuvânta de le vom
lăsa un local. Cu toate sacrificiile, concluziona el, să ne
facem casa noastră”
61
.
Generalul Arion, care conducea adunarea, a apre-
ciat însă că problema care s-a pus nu era ceea de a de
a renunţa la Palat, ci de a amâna construcţia lui până
în toamnă. A începe lucrările în acel moment, în plină
criză economică, reprezenta un exemplu negativ pen-
tru populaţia ţării, care se confrunta cu destule greu-
tăţi. Supusă la vot, propunerea a fost adoptată de cei
prezenţi
62
.
Criza economică reprezenta în acel moment o re-
alitate dramatică pentru România. Ea își avea originea
atât în situaţia internaţională foarte complicată, războ-
iul împotriva burilor (1899-1902) perturbând finanţele
europene, cât și în greșelile conservatorilor, veniţi la
putere în aprilie 1899. La aceste cauze s-a mai adău-
gat recolta deosebit de slabă din anul 1899
63
. Efectele
crizei s-au propagat în toate sectoarele societăţii, afec-
tând inclusiv armata, alocaţiile bugetare ale acesteia
fiind reduse. Salariile ofiţerilor, respectiv ale subofiţeri-
lor au scăzut și, drept consecinţă, s-au diminuat și co-
tizaţiile încasate de cerc. Totuși, decizia amânării a fost
destul de pripită, dar se spera că ea nu va fi de lungă
durată.
Să mai consemnăm și faptul încetării din viaţă,
duminică, 31 octombrie 1899, a generalului Anton
Berindei, unul dintre susţinătorii construcţiei Palatului
Cercului Militar
64
. Generalul Anton Berindei s-a născut
la 6 ianuarie 1838, a urmat școala militară de la Metz
(Franţa) și a ocupat diverse funcţii importante, între
care și pe aceea de șef al geniului armatei și guverna-
tor al Cetăţii București. Ca ministru de Război în două
rânduri, generalul Berindei a întreprins demersuri in-
sistente pentru obţinerea terenului pentru viitorul Pa-
lat al Cercului Militar din București.
Cu toată această dureroasă pierdere, existau spe-
ranţe că lucrările vor începe foarte curând. Nimeni nu
bănuia atunci, la sfârșit de secol, complicata ţesătură
a evenimentelor care vor întârzia construcţia palatului
vreme de mai bine de două decenii.
NOTE:
1
Căpitan Dumitru Simionescu,
op. cit
., p. 48-49.
2
A.M.R., fond C.C.A., dosar nr. 3, f. 57.
3
Ibidem
, f. 65.
4
Ibidem
.
5
Ibidem
.
6
Pentru istoricul Ateneului a se vedea, alături de cartea
semnată de Virgil Cândea, Ion Zamfirescu, Vasile Moga și urmă-
toarele lucrări:
Bucureștii în imagini în vremea lui Carol I/ Pictures of
Bucharest in the age of King Carol I
, vol. 2, selecţia și prezentarea
fotografiilor: Emanuel Bădescu; privire istorică: Ion Bulei; expoziţia
din 1906: Nicolae St. Noica, ediţie îngrijită și cuvânt înainte: Stelian
Ţurlea, Editura Fundaţiei Pro și Asociaţia Cultura, București, 2006,
p. 22; Noica, Nicolae N.,
Lucrări publice din vremea lui Carol I,
cuvânt
înainte: Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a Românie,
ediţie îngrijită de Stelian Ţurlea, Editura Cadmos, București, 2008,
7
Ibidem
, dosar nr. 2, f. 19.
8
„Monitorul Oficial” nr. 58, p. 541. (Dezbaterile Senatului; șe-
dinţa din 19 martie 1897).
9
Ibidem
.
10
Ioan Muraru, Gheorghe Iancu, Mona-Lisa Pucheanu, Cor-
neliu Liviu Popescu,
Constituţiile Române
, texte note, prezentare
1...,51,52,53,54,55,56,57,58,59,60 62,63,64,65,66,67,68,69,70,71,...265
Powered by FlippingBook